După 20 de ani, revoluţionarii brăileni povestesc despre groaza semănată pe străzile oraşului de către terorişti. Noaptea de 23/ 24 decembrie 1989 a fost cea mai sângeroasă din istoria Brăilei. Zeci de morţi, peste o sută de răniţi - este bilanţul acelor zile dramatice.
Preşedintele Ligii Naţionale a Luptătorilor din Decembrie 1989, Gabriel Dămăroiu, spune că, dacă n-ar fi fost Anton Lungu, fostul prim-secretar, la Brăila ar fi fost şi mai multe victime.
"Pe 21 decembrie, Lungu a dat ordin să nu se folosească forţa. Când au început împuşcăturile, Lungu era arestat de mult. Ne-a avertizat în legătură cu cei care trăgeau în noi şi care erau profesionişti", povesteşte Dămăroiu.
"Dacă mulţimea s-ar fi dispersat, am fi fost morţi"
Primul preşedinte al CFSN Brăila (Consiliul Frontului Salvării Naţionale) a fost juristul Nicolae Constantin.
Pe 23 decembrie, la ora 07.00, reprezentanţii noii puteri au plecat în comunele din judeţ, ca să-i înlocuiască pe primarii comunişti. Unii au încercat să înăbuşe revoluţia.
"Colonelul Rizea, comandantul diviziei, şi generalul Pancea, şeful comisariatului, au vrut să întoarcă armele. Primul a fost arestat de propriii ofiţeri. Au fost unii care au vrut să pună mâna pe putere. Dacă mulţimea s-ar fi dispersat, am fi fost pierduţi", ne-a spus revoluţionarul.
Dămăroiu, dar şi ceilalţi revoluţionari, spune că au existat terorişti şi mercenari, dovadă faptul că atacatorii trăgeau cu arme care nu existau în dotarea Armatei.
Preşedintele Ligii spune că, în noaptea de 23/24 decembrie 1989, a văzut moartea cu ochii. A fost urmărit de indivizi cu revolvere în mâini, fiind salvat de un TAB.
"Măcelul a încetat abia pe 25"
Brăila devenise scena unor confruntări sângeroase, în care oricine putea fi bănuit că e terorist. Cei din Prefectură foloseau parole, clădirea însăşi era asediată.
Se tr
