În Bran, tăierea porcului reprezintă o atracţie pentru turişti, astfel că mulţi dintre proprietarii de pensiuni amână acest moment după Ignat, aşteptând ca turiştii să intre în concediu. Astfel, bucureştenii, constănţenii şi ceilalţi români care trag la munte de sărbători pot vedea cu ochii lor cum se tranşează godacul şi cum se prepară bucatele. Totul la un pahar de ţuică fiartă şi o palmă de şoric

Gospodarii din Bran, majoritatea proprietari de pensiuni turistice, se trezesc cu noaptea în cap pentru a face pregătirile necesare sacrificării porcului. Deşi tradiţia spune că godacul va ajunge pe mesele creştinilor în ziua de Ignat, majoritatea brănenilor amână această zi. În primul rând, meşterii din sat care se pricep la măcelărit nu ar putea să onoreze toate comenzile într-o singură zi. Apoi, evenimentul în sine prezintă interes pentru mulţi turişti din Bucureşti care locuiesc „între blocurile gri”. Lor nu li se mai întâmplă să vadă tăierea porcului decât la televizor, astfel că se grăbesc să facă Crăciunul la pensiuni agroturistice.

Se întâmplă ca şi sătenii să se adune pe la casele unde porcul guiţă din toţi rărunchii, pentru că-i rost de ţuică fiartă şi şoric. Alături de ei, dulăii casei urmăresc cu gânduri cerşetoare măcelul, ştiind că e rost de pomană.

Tăiat de tizul său,

Gheorghe

În acest an, la pensiunea „Niculina” din Bran i-a venit sorocul lui Gheorghiţă – un porc supraponderal, de peste 200 de kilograme. Îndată ce a ieşit din coteţ, cel sortit pomenilor, jumărilor şi mesei de Crăciun este legat, înjunghiat, apoi pârlit, spălat şi sărat de către „tizul” său, Gheorghe Duicu, şi de nea’ Gelu, stăpânul lui. Primele etape nu sunt pentru miloşi. „Începem cu capul”, ne spune tizul Gheorghe Duicu, meşter în tăierea porcilor, netezind energic lama cuţitului de o pilă. Meşterul îi crestează o cruce în frunte godacului,