Chiar dacă americanii îi spun Santa Claus, francezii Pere Noel, afganii Baba Chaghaloo, iranienii Baba Noel, iar germanii într-un mod greu de reprodus, peste tot în lume Moş Crăciun are aceeaşi imagine : e grăsun, poartă haine roşii, are barbă lungă şi albă şi face ho-ho-ho. Puţini ştiu însă că aceste trăsături i se trag de la un desen publicat într-un ziar american în 1860. Cotidianul Harper’s Illustrated Weekly a publicat un desen al lui Santa Claus, îmbrăcat într‑un costum roşu, ornat cu nasturi negri şi cu o curea din piele.
Chiar dacă americanii îi spun Santa Claus, francezii Pere Noel, afganii Baba Chaghaloo, iranienii Baba Noel, iar germanii într-un mod greu de reprodus, peste tot în lume Moş Crăciun are aceeaşi imagine : e grăsun, poartă haine roşii, are barbă lungă şi albă şi face ho-ho-ho.
Puţini ştiu însă că aceste trăsături i se trag de la un desen publicat într-un ziar american în 1860. Cotidianul Harper’s Illustrated Weekly a publicat un desen al lui Santa Claus, îmbrăcat într‑un costum roşu, ornat cu nasturi negri şi cu o curea din piele.
Timp de aproape trei decenii, Thomas Nast, desenator şi caricaturist al ziarului va ilustra prin sute de desene întreaga legendă a lui Moş Crăciun. Nast este şi cel care a stabilit în 1885 că reşedinţa lui Moş Crăciun se află la Polul Nord, idee preluată ulterior de scriitorul George P. Webster.
Potrivit legendei, fără acordul soţului, Crăciuneasa o găzduieşte pe Fecioara Maria, în grajd. Când află acest lucru, Crăciun se înfurie şi îi taie mâinile, însă Maica Domnului i le lipeşte la loc. În urma acestei minuni, Moşul se converteşte la creştinism. Crăciun aprinde apoi un rug din trunchiuri de brad şi joacă o horă cu toate slugile lui. Ulterior, împarte sfintei familii daruri.
Existenţa moşului a fost pusă sub semnul întrebării de-a lungul timpului. Poate cel mai controversat episod s-a c
