Un amfiteatru al Facultaţii de Drept din Bucuresti a primit dupa Decembrie 1989 numele profesorului universitar Mihail Eliescu, presedinte al Consiliului Legislativ - instituţie prestigioasa in Romania interbelica, mandatata sa urmareasca constituţionalitatea legilor.
Numele familiei mi-a atras atenţia mai demult, datorita unei incuscriri cu Cantacuzinii din ramura lui Serban Voda. Din punct de vedere genealogic, este o situaţie similara cu cea a juristului Nicolae Fotino, secretar al Asociaţiei de Drept Internaţional si Relaţii Internaţionale (cunoscuta A.D.I.R.I.), care era si el, prin bunica sa paterna, scoborator al Cantacuzinilor din aceasta bransa.
Mult mai multe am aflat despre increngatura Eliestilor (unii dintre membrii familiei isi ortografiau numele chiar cu dublu "l", pentru a se individualiza) vizitand acum vreo doua decenii o descendenta a familiei Eliescu, dna Simona Eliescu, fosta soţie a lui Mircea Slavescu, fiul cunoscutului om de finanţe si istoric Victor Slavescu. Fara cele spuse de dumneaei nu as fi aflat ca arborele genealogic cunoscut incepe cu medicul Ilie Maximovici, potrivit tradiţiei de familie un rus cu idei avansate, stabilit in Bosnia. Diploma sa de medic, datand din 1789, se gasea in copie la un alt urmas al familiei din Bucuresti. In ea numele sau apare sub forma "Elias von Maximovici", prenumele dand nastere, peste doua generaţii, numelui de familie.
"Eliescu" constituie evident o varianta a patronimului "Iliescu", legat de forma mai veche a numelui proorocului Ilie, "Elie". A fost fara indoiala o modalitate de a accentua individualitatea familiei.
Doctorul din Bosnia a avut un fiu tot medic, traitor la Craiova, a carui filiaţie se vede in pitorescul sau nume: Ilie Doftoricescu. Din cei doi fii ai sai - Victor, administrator financiar in capitala Olteniei si Aurel, jurist - se bifurca doua ramuri ale famili
