La doua decenii de la caderea regimului comunist, stim putine lucruri despre cuplul caruia i se pun in carca toate relele lumii noastre. Si, in general, stim putine despre lumea puterii comuniste: cum erau cu adevarat in intimitate, cum vorbeau, ce intrigi au tesut si s-au tesut acolo in cabinetele impenetrabile pentru muritorii de rand de atunci, dar si de acum. Stim ceea ce a lasat propaganda si ce spun cei care au facut propaganda comunista.
Din cand, pe la diverse televiziuni vedem imagini cu cuplul prezidential in livada vilei de la Snagov, niste zbenguiri prin zapada, un taraf cantandu-le, un meci de volei. Imaginile sunt evident comandate de cei doi, vizionate si revizionate astfel incat daca s-au pastrat inseamna ca Nicu si Elena au crezut ca ele ii avantajeaza. Sunt cam aceleasi imagini. Provenite probabil din filmoteca lor despre care se vorbeste mult, dar, iarasi, despre care se stiu foarte putine lucruri.
Cei care apar la rampa sa depene amintiri despre cuplul ceausist se rezuma la generalitati, din care se desprinde un sablon: ea a fost raul cel mare. Ceea ce s-a dezvaluit in anii '90 nu a mai fost intrecut de nici o alta dezvaluire: Elena Ceausescu era academician doctor inginer fara sa-si fi terminat studiile primare, practic o semianalfabeta, citea formula chimica CO2 exact cum se scria, «Codoi», iar cabinetul ei, celebrul Cabinet 2, era mai temut decat cel al lui Ceausescu. In rest, avem parte numai de zvonuri, de legende si foarte rar de documente, marturii, imagini care sa ne duca spre adevar. Un adevar la care romanii care au suferit (observ ca pe ceilalti nu-i mai intereseaza acel adevar) au tot dreptul. Mai sesisez prudenta, teama sau timiditatea scriitorului roman de a se apropia de acest subiect, al puterii comuniste vazute din interior. Cu exceptia lui Denis Dinulescu («O zi din viata lui Nicolae Ceausescu», piesa care
