De Crăciun, în judeţ se reînnoiesc an de an obiceiurile unice în ţară. În Ajun, femeile îşi afumă casa de jur împrejur şi fac cruci la grinzile uşilor cu usturoi, iar cele patru picioare ale mesei sunt legate cu lanţ pentru ca bucatele şi belşugul să stea tot anul în casă.

Sărbătoarea Crăciunului este plină de superstiţii în judeţul Maramureş. Acestea sunt păstrate cu stricteţe, mai ales de locuitorii de la sate. „Maramureşul a conservat tradiţiile de Crăciun. În perioada 24 decembrie - 6 ianuarie există rituri consacrate renovării spaţiului şi a timpului", spune etnologul Pamfil Bilţiu. Acesta mai arată că, la ţară, în Ajunul Crăciunului, femeile îşi afumă casa de jur împrejur cu tămâie. „Se face un cerc protesctor care nu lasă se se infiltreze în casă spiritele rele. În unele sate pentru acest ritual se folosesc cărbuni, grău şi sare", explică etnologul. Un alt obicei unic în ţară este ungerea cu usturoi a tocului de la uşile de la casă şi de la grajd, tot pentru a opri duhurile rele. „Oamenii îşi fac însemnul crucii cu usturoi la coate, genunchi şi pe frunte", povesteşte Bilţiu.

Băieţii trebuie să intre primii în casă

De asemenea, printre superstiţiile pe care maramureşenii le păstrează cu sfinţenie este şi faptul că înseara de Crăciun nu e voie să le intre în casă o „cocoană" sau o femeie. „Trebuie neapărat să le intre un băiat sau un bărbat pentru a avea noroc anul care vine. În cazul în care totuşi se întâmplă să le intre în gospodărie o femeie, găzdoaia o va bate simbolic cu mătura pentru a alunga ghibionul", relatează etnologul. Tot în Ajun bărbaţii vor mătura curtea şi vor arunca tot gunoiul din casă pentru a reînnoi spaţiul, pentru a arunca ce a fost rău şi a începe noul an cu forţe proaspete.

Stolnicul nu va lipsi de pe masă

De pe masă nu va lipsi „stolnicul", un colac împletit în trei şi ornat cu bucăţi