Avem un guvern cu puteri depline si, deocamadata, majoritar. Misiunea lui va fi insa una extrem de grea, mai ales la nivelul economic, care doare cel mai tare. Progamul Cabinetului prevede o terapie corecta: restructurare si reforma la nivelul sectorului public.
De altfel, actualul guvern nici macar nu trebuia sa fie genial: directia a fost decisa de FMI, este prevazuta in acordul de imprumut si nu trebuie decat respectata. Ea presupune, in primul rand, reducerea cu 10% a cheltuielilor bugetare.
Desi nimeni nu doreste sa dea oameni afara, o modalitate eficienta de a atinge acest obiectiv alta decat restructurarea aparatului bugetar mamut nu exista. In acest moment, 7,9% din PIB se duce pe bugetari.
Ministrul Finantelor spune ca va fi vorba despre cel mult 100.000 de disponibilizari, adica un sfert din cifra vehiculata initial. Mai realist ar fi poate sa vorbim de 150.000.
Important este insa nu numai ca aceste restructurari sa existe, ci si ca ele sa fie si bine gandite, adica strict pe criterii de eficienta si compententa. Exista o masa imensa, aproape jumatate din aparatul bugetar, alcatuita de sefi si aparat de sustinere a sefilor si, daca restructurararea nu va opera in primul rand acolo, ea nu va provoca decat tensiuni inutile si dezechilibre periculoase.
Cea mai mare prostie ar fi ca aceste restructurari sa fie din nou inlocuite cu paleative de tipul trimiterii in concediu fara plata a tuturor bugetarilor. Adica in loc sa scapam de cei inutili ii chinuim pe cei si asa sufocati si lasam total descoperite domenii si asa deficitare, de exemplu sanatatea sau politia.
Daca aceasta restructurare nu va fi facuta, pentru a sustine aparatul bugetar Guvernul va fi nevoit sa continue indatorarea Romaniei. Deocamdata nivelul acesteia, 30% din PIB, nu e mare, spune chiar Mihai Tanasescu. Grecia, de exem
