Sa uitam pentru o zi ca urmeaza o perioada in care vom da adevaratul test in fata crizei, iar despre anul care vine sa ne imaginam ca toate prognozele economice sunt mai mult decat optimiste. Asadar, sa facem un exercitiu de imaginatie, de dragul Craciunului, si sa ne visam ca traim intr-o tara normala, decenta, linistita si cu nimic mai prejos in comparatie cu orice alta tara din Uniunea Europeana.

In acest scenariu nu exista Vanghelie, nu exista nici Udrea, nu sunt ministere infiintate pentru a rasplati servicii politice, donatii de campanie si favoruri neinchipuite, nu avem balacareli zilnice intre politicieni de mana a treia si a patra, presedintele nu pleaca la volan dupa ce a baut apa plata de culoarea vinului, premierul nu sare pe varfuri pentru a iesi mai inalt in poza, jurnalistii nu injura incontinuu doar intr-o parte, iar pe cealalta o ridica in slavi, nu exista presedinti de o noapte, combinatori, politicieni cu portret de mafioti chemati la guvernare.

In aceasta lume normala, nepervertita si linistita nu mai suntem nici noi nervosi, isterici, impartiti in grupuri radicale, nu ne mai pizmuim pentru ideile si credintele politice si privim, in schimb, cu detasare si amuzament chiar spre personajele din politica.

Pana sa apucam sa il infieram pe unul sau pe altul, le gasim mai repede meritele si vedem cum fiecare a contribuit, intr-un fel sau altul, la iesirea din bezna istoriei in care ne aruncasera 45 de ani de comunism si 25 de ani de dictatura crunta.

Din aceasta pozitie, cu calm si fara resentimente, cui am putea multumi, cui am avea puterea sa ii recunoastem meritele, sa ii dam ce e al Cezarului, in ciuda parerilor obisnuite care domina astazi aproape peste tot? In haosul care exista in randul opiniilor astazi, este aproape imposibil sa vedem si partile bune ale trecerii timpului peste noi.

Cu