Profesorul de sociologie urbană Rudolf Poledna analizează cum ar putea arăta Clujul peste 20 de ani. Conform acestuia, principalele pericole sunt devitalizarea centrului istoric şi riscul ca oraşul să devină inaccesibil pentru investitori.
La 20 de ani de la căderea comunismului, Cluj-Napoca s-a întors, din punct de vedere al populaţiei, în aproape acelaşi punct şi are nevoie de un nou val de migraţie, consideră profesorul de sociologie urbană Rudolf Poledna. „La momentul ieşirii din socialism, Cluj-Napoca era un oraş tipic pentru acea vreme, unul dezvoltat ca urmare a politicii de industrializare şi urbanizare. Astfel, majoritatea populaţiei era constituită ca urmare a migraţiei dinspre rural spre urban. Dacă până în 1990, populaţia a crescut numeric, în anii scurşi de atunci s-a înregistrat un regres. Şi acum, trendul e descendent. Populaţia Clujului este îmbătrânită, iar această situaţie se va agrava, iar şansa de întinerire a Clujul ar putea fi un nou val de migraţie”, apreciază sociologul. Conform lui, dacă la începutul anilor ’90, Clujul era un oraş industrial, acum încă îşi caută identitatea.
Centrul, doar un spaţiu de tranziţie?
„Sectorul financiar-bancar s-a dezvoltat uluitor, iar Clujul tinde să devină un oraş al serviciilor. Comerţul a crescut şi s-a diversificat, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ. Oferta este la nivel european, astfel că nu se pune problema ca pe viitor clujenii să fie nevoiţi să meargă în alte ţări pentru a-şi satisface nevoile”, consideră profesorul. El este de părere că, odată cu dezvoltarea sectorului comercial, prin apariţia mallurilor, Cluj-Napoca este în pericol de a-şi „ucide” centrul istoric. „În Vest, se reconsideră amplasarea mallurilor în afara oraşelor, tocmai din acest motiv. Există un trend de readucere a lor mai aproape de oameni. Centrul istoric al Clujului tinde să devină un spaţiu d
