Criza nu a afectat încă puterea de cumpărare a top-managerilor români. În 2010, însă, nu va mai fi bunăstarea de până acum. Investitorii străini par să prefere managerii din ţările vecine, care au salarii mai mici şi, adeseori, sunt mai bine pregătiţi. România este ţara paradoxurilor şi, se pare, am început să ne acomodăm cu această situaţie. Nu ne mai răzvrătim, nici măcar nu ne mai punem întrebări. Aşa că luăm ca atare şi ultimele rapoarte cu privire la bun�
Criza nu a afectat încă puterea de cumpărare a top-managerilor români. În 2010, însă, nu va mai fi bunăstarea de până acum. Investitorii străini par să prefere managerii din ţările vecine, care au salarii mai mici şi, adeseori, sunt mai bine pregătiţi.
România este ţara paradoxurilor şi, se pare, am început să ne acomodăm cu această situaţie. Nu ne mai răzvrătim, nici măcar nu ne mai punem întrebări. Aşa că luăm ca atare şi ultimele rapoarte cu privire la bunăstarea noastră. Mai precis, cele referitoare la puterea de cumpărare, realizate la nivelul Europei.
Potrivit studiului recent dat publicităţii de GfK, ţara noastră se situează pe locul 33, dintr-un număr de 41 de ţări analizate, cu o putere medie de cumpărare (înţeleasă ca sumă a veniturilor) de 3.103 euro pe an de persoană, comparativ cu media europeană de 11.699 euro. În schimb, top-managerii români ocupă primul loc în privinţa puterii de cumpărare, potrivit unui alt studiu publicat în acelaşi timp de Hay Group România. Concluzia care se poate trage din compararea datelor cuprinse în cele două rapoarte este evidentă.
De la Alina Popescu, RIS Manager la Hay Group, aflăm cauzele care au condus la aceste discrepanţe majore: „În primul rând, studiul nostru privind puterea de cumpărare a top- managerilor se referă doar la câteva mii de persoane din România. Celălalt studiu vizează toată populaţia. Din această cauză, comparaţiile su
