Vlad HOGEA O alta personalitate influenta in timpul celei de-a doua conflagratii mondiale este italianul Altiero Spinelli. Ajuns in inchisoare pentru activitatea sa comunista si anti-mussoliniana, el abdica formal de la ideile extremei stangi si redacteaza in 1941 un document intitulat "Spre o Europa libera si unita" (care a ramas cunoscut in istorie ca "Manifestul de la Ventotene"). Spinelli pune bazele Miscarii Federaliste Europene, in 1943, cu largul suport al rezistentei (dominate, totusi, de comunisti). In anul urmator, este organizata la Geneva o mare conferinta, cu participare internationala. Federalistii doreau crearea unei "Uniuni Federale Europene", care urma sa aiba o Constitutie si institutii comune: Guvern supranational, Armata proprie (cu excluderea celor nationale) si Curte de Justitie. Preocupari vizand integrarea europeana apar, in perioada celui de-al doilea razboi mondial, si in tabara adversa. Astfel, ministrul de Finante al lui Hitler, Walther Funk, vine, in ianuarie 1945, cu ideea infiintarii unei "Comunitati Economice Europene", sub conducere germana si avand o moneda unica. Aceasta dupa ce, cu 3 ani inainte, un alt economist de frunte al Reich-ului, Werner Daitz, lansase o Societate pentru Planificarea Economica si Macroeconomia Europeana, iar ministrul de Externe, Joachim von Ribbentrop, condusese un Comitet pentru Restructurarea Europei. Un rol esential in conturarea unei constiinte comunitare europene l-a avut discursul istoric rostit de premierul britanic Winston Churchill, in Aula Universitatii din Zurich, la data de 19 septembrie 1946. In acest mesaj (reinnoit in alte 3 cuvantari majore din anii urmatori - de la Londra in 1947, de la Haga in 1948 si de la Strasbourg in 1949), omul de stat amintit afirma imperativul generatiei si epocii sale: "Trebuie sa construim un soi de State Unite ale Europei". Churchill era convins ca orice p