- Diverse - nr. 447 / 28 Decembrie, 2009 Este foarte bine cunoscuta zicala "A-si face capul calendar", cu sensul de a memora o serie mai importanta de date dintr-un domeniu. Pentru a intelege perfect sensul expresiei, ne referim la cartea intitulata "Bucate, vinuri si obiceiuri romanesti", aparuta la editura "Paideia", in anul 1998, avandu-l ca autor pe Radu Anton Roman. In prefata cartii, autorul face trimitere la "carti de capatai si bibliografie", in care cap de lista este preotul bucovinean Simion Florea Marian, cu trilogia sa intitulata "Sarbatorile la romani", publicata prima data intre anii 1898-1901, reeditata in anul 1994, prin Editura Fundatiei Culturale Romane. Aceeasi editura scoate de sub lumina tiparului dictionarul "Obiceiuri populare de peste an", avand ca autor pe Ion Ghinoiu, cel care ne pune la dispozitie "Calendarul popular". Acest calendar, prin datele sarbatorilor si obiceiurilor, cuprinde timpul optim pentru semanat, formarea si desfacerea turmelor, urcarea si coborarea oilor de la munte, zilele favorabile sau obligatorii unor ritualuri gastronomice, culegerii plantelor de leac, pentru petit si logodit, pomenirea mosilor si stramosilor, pentru aflarea ursitei si altele. In conditiile in care invatarea scrisului si a cititului era mai degraba un lux nepermis pentru multe familii sarace, cine invata pe de rost acest calendar, o adevarata enciclopedie populara, devenea cel mai intelept si bun gospodar al satului. Uzual, un cap se face calendar in conditii optime in sesiunile de examene, cu toate ca, pentru protagonisti, scrisul si cititul nu constituie neaparat o taina. Calendarul popular se bazeaza pe "orologii cosmice de mare precizie". Cele mai multe sarbatori, ceremonii s.a. au fost suprapuse peste ciclurile vietii animalelor, pasarilor, reptilelor si plantelor. De exemplu, "Nunta Urzicilor" este ziua cand infloresc urzicile si nu mai sunt bu