Curtea Constituţională a stabilit condiţiile în care guvernul îşi poate angaja răspunderea: e urgenţă sau n-are majoritate. Sursa: Răzvan Vălcăneanțu

Guvernul îşi poate angaja răspunderea în parlament pentru un proiect de lege doar dacă este o urgenţă sau dacă nu mai are majoritate parlamentară, potrivit Curţii Constituţionale.

Magistraţii au introdus aceste condiţii în motivarea deciziei prin care au respins legea educaţiei pentru care guvernul Emil Boc şi-a angajat răspunderea. Condiţiile, stipulate într-un răspuns la o contestaţie a PNL, capătă însă valoare de regulă.

„În ce priveşte legiferarea asumării răspunderii, se impun precizări menite să cristalizeze o viziune unitară asupra acesteia”, afirmă judecătorii Curţii.

Guvernul minoritar are mai multe drepturi

În viziunea lor, angajarea răspunderii reprezintă o procedură excepţională tocmai prin faptul că executivul preia rolul legislativului. Ar fi vorba despre o „o modalitate legislativă indirectă de adoptare a unei legi care, neurmând procedura parlamentară obişnuită, este practic adoptată tacit în absenţa dezbaterilor, guvernul ţinând cont sau nu de amendamentele făcute”.

În aceste condiţii, judecătorii ajung la concluzia că o asemenea procedură poate fi folosită doar „in extremis”. Ei au stabilit şi cele două cazuri în care se poate apela la o astfel de acţiune: „Atunci când adoptarea proiectului de lege, în procedură obişnuită sau în procedura de urgenţă, nu mai este posibilă ori atunci când structura politică a parlamentului nu permite adoptarea proiectului de lege”.

Constituţie cu completări

Or, în cazul angajării răspunderii pentru legea educaţiei, niciuna dintre aceste condiţii nu era îndeplinită. „Atunci când există o majoritate parlamentară care rezultă din faptul că partidele respective au format