In urma cu un an, lumea parea sa se prabuseasca din cauza crizei financiare, fiind puse la indoiala toate certitudinile epocii globalizari, inclusiv modelul american, pe masura ce comertul mondial se reducea la niveluri nemaivazute din anii 1930.
In timp ce unii economisti estimau o criza la fel de accentuata precum Marea Recesiune, altii prevedeau socuri ce ar fi dus la instabilitate politica si violente, in tarile cel mai grav afectate. Insa asupra unui lucru toata lumea a cazut de acord: lumea nu avea sa mai fie la fel niciodata.
Totusi, un an mai tarziu, chiar s-a schimbat ceva? Au disparut vreo doua institutii financiare majore de pe Wall Street, cateva banci mai mici au dat faliment si au fost cateva probleme sociale, precum cele din Republica Moldova si Iran, fara prea mare legatura cu recesiunea.
Exista, in continuare, problemele grave, cum ar fi rata somajului imensa din Occident, datoriile si deficitele bugetare. Insa, per ansamblu, previziunile de colaps economic si politic nu s-au materializat.
Pietele nu s-au stabilizat de la sine. Mai degreba, guvernele, avand lectia invatata din timpul Marii Recesiuni, au fost hotarate sa nu mai permita sa se intample asa ceva si au extins masiv sprijinul acordat economiei. Astfel, majoritatea tarilor au trecut prin criza avand plasa de siguranta si, in ciuda faptului ca lucrurile nu stau foarte roz, nici nu sunt atat de negre precum in 1930, cand guvernele nu s-au implicat mai deloc.
Ce-i drept, investitiile masive din partea statului ar putea da nastere unor noi "baloane". Deja, s-a observat o crestere neasteptata si neexplicata a preturilor actiunilor pe burse. Pe de alta parte, ar putea demonstra increderea pe care investitorii au recapatat-o, o forta economica demna de luat in seama.
Cele trei forte ale stabilitatii
Dincolo de expli