Bucureşteanul este cel mai faimos interpret de chitară spaniolă din România. De-a lungul carierei, a cântat la Filarmonică, în cluburi, într-o peşteră, dar şi pe stradă.
„Am avut noroc sau ghinion, nici eu nu ştiu“. Aşa îşi începe povestea Maxim, atunci când este întrebat cum a început să cânte la cel mai cunoscut instrument cu coarde, chitara. „Pur şi simplu s-a întâmplat, m-a acaparat acest instrument“, explică el.
Artistul a început să cânte la chitară la vârsta de 10 ani, iar acum este cel mai cunoscut interpret de chitară spaniolă din România, muzica lui fiind atât tango şi de flamenco, cât şi rusească şi celtică.
„Când eram mic, mama nu mă lăsa să umblu la viniluri, ea fiind muzicofilă. Într-o zi, când eram singur, am pus o placă şi am rămas uluit când am auzit acordurile. Era un stil de muzică pe care nu o puteam categorisi. Un instrument pe care îl recunoşteam pe de-o parte, iar pe de alta nu“, îşi aminteşte Maxim.
Încă de mic a fost fascinat de flamenco. „De atunci am ştiu că vreau să fac chitară“, declară el. Studiul acestui instrument s-a dovedit a fi o provocare pentru artist. „Nu găseam profesor de chitară, iar părinţii nu mă susţineau la început“, povesteşte chitaristul.
Recunoaşte că şi-a „torturat“ părinţii cu acest instrument până a înţeles taina lui. A descoperit un profesor îndrăgostit de rock şi a învăţat de la acesta, în secret, chitara clasică. Exersa noaptea, pe ascuns. „Mă ascundeam după birou cu o lampă şi cântam. Mă camuflam pentru că mama nu mă lăsa să repet non-stop“, mai povesteşte muzicianul.
Pe scena filarmonicii, la 16 ani
Maxim Belciug a câştigat la 16 ani trofeul primei ediţii a Festivalului de Chitară Clasică Sinaia.
„După ce am câştigat festivalul, Petre Codreanu, de la Filarmonică, cel care m-a susţinut foarte mult, m-a invitat să cânt la Ateneu. Atunci am avut primul recital ş
