Recentele alegeri prezidenţiale din România adjudecate pe muchie de cuţit de preşedintele Traian Băsescu, arată de ce, la 20 de ani de la prăbuşirea comunismului şi înlăturarea cuplului Ceauşescu, România a devenit noua Italie, potrivit unui articol apărut în prestigioasa publicaţie Wall Street Journal şi semnat de fostul ambasadar al SUA în România Jim Rosapepe şi de fostul corespondent ABC News Sheilah Kast.
În ambele state, luptele politice sunt murdare, intens polarizate şi bizare. Melodrama premierului italian Silvio Berlusconi a făcut deja înconjurul lumii, însă tragi-comedia politică din România este puţin cunoscută în afara cercurilor de la Bucureşti.
Paralelele dintre cele două state dezvăluie remarcabile puncte comune, notează WSJ. Ambele state s-au declarat democratice după executarea dictatorilor: Benito Mussolini în 1945, respectiv Nicolae Ceauşescu, în decembrie 1989.
Ambele au ieşit din dictatură întâmpinând greutăţi financiare şi retincenţa partenerilor occidentali privind rezistenţa fragilei democraţii născute după înlăturarea despoţilor, mai notează WSJ. Ambele state au reuşit în 20 de ani de la căderea dictaturilor integrarea în structurile europene şi atlantice.
Gândindu-se la România, în mintea oricărui occidental vor răsări două idei: vampiri şi corupţie. "Cel puţin primul stereotip nu este unul real", se arată în articol. Transparency International a aşezat România pe locul 71 privind lupta împotriva corupţiei, doar opt locuri mai jos de Italia. Pentru cei care afirmă că Italia şi România sunt "prea corupte " pentru a reprezenta un succes economic, trebuie menţionat că ambele state sunt oricum mai bine clasate faţă de Rusia, Brazilia, China, India, state cu economii emergente care reprezintă sunt motoarele economiei mondiale, scriu cei doi autori.
Prea multă "normalitate" a trimis România în reces
