Potrivit Bazei de date a judetului Timis - un proiect initiat si sustinut de Consiliul Judetean Timis - economia timiseana nu pare sa faca abstractie de la modelul patentat pe plan national : foarte multe firme activeaza in domeniul serviciului si comertului, si foarte putine sunt cele care produc ceva. Acest gen de tipar a facut ca, in ultimii ani de dinainte de criza, Romania sa inregistreze o crestere economica nesanatoasa, bazata pe consum si importuri masive. Restaurantul, magazinul - fie el pravalie comunala sau hipermarket - ori agentia imobiliara sau de intermedieri au fost ani in sir prototipul afacerii de succes in Timis, si, din pacate, nici criza nu pare sa fi schimbat aceasta perceptie. Economie unilateral dezvoltata
Dezechilibrele majore din economia timiseana se pot observa printr-o simpla consultare a listei firmelor timisene cuprinse in Baza de date a judetului Timis - un proiect informatico-statistic pus pe picioare de catre Consiliul Judetean. Aceasta baza de date permite impartirea tuturor agentilor economici din Timis pe criterii ce tin de obiectul de activitate, iar din compararea datelor se poate vedea o discrepanta majora intre sectorul de productie si cel orientat spre comert si servicii.
Pe partea de productie, Timisul are, de exemplu, doar trei firme care se ocupa de prelucrarea si conservarea cartofilor, tot patru firme care produc zahar sau opt firme specializate pe productia de margarina. Pe partea de productie se sta ceva mai bine doar la bauturi alcoolice, existand in judet, in momentul de fata, 17 producatori de vin si 25 de producatori de bauturi alcoolice distilate (unii, cu o cifra de afaceri anuala de peste 30 de milioane de lei, semn ca acest domeniu nu pare sa fi fost afectat de recesiune). Exista doar noua producatori de hartie in Timis, un singur producator de produse de cocserie, un producator de cleiuri si gelati
