Ceremonialul de înnoire a anului readuce în casele arădenilor obiceiurile străvechi şi feluri de mâncare delicioase. Conform tradiţiilor şi superstiţiilor, în noaptea dintre ani nu trebuie să lipsească din nicio casă crenguţele de vâsc, aducătoare de noroc.

Gospodinele pregătesc pentru Revelion peştele, mâncarea din boabe menită să aducă spor în anul care vine, iar îmbrăcămintea trebuie să cuprindă neapărat ceva roşu şi nou. „Doamnele şi domnişoarele sunt sfătuite să poarte, fie ca vestimentaţie, fie ca lenjerie intimă, obiecte de culoare roşie. Această tradiţie promite un tonus excelent şi o sănătate de fier în noul an”, spune Mădălina Velea, o arădeancă.

Noul an trebuie să-i găsească pe arădeni cu casele primenite. Cât priveşte ora de trecere în noul an, arădenii care păstrează tradiţiile din strămoşi îşi deschid larg geamurile şi uşile indiferent de temperaturile de afară pentru ca vechiul an să plece, iar noul an să-i ia locul.

Vâscul tradiţional cu însuşiri curative

Simbol al păcii şi al norocului, vâscul îşi găseşte întrebuinţarea în fiecare casă la trecerea dintre ani. Astfel, cu o săptămână înainte de Anul Nou, pieţele arădene mustesc de tufe întregi de vâsc culese de la zeci de kilometri.

Ionel Trampa, unul dintre cei care în fiecare an duce arădenilor vâsc de la peste o sută de kilometrii de Arad din satul Joia Mare, aparţinător comunei Almaş, spune că planta e o tradiţie de familie. „În părţile noastre vâscul creşte ca la el acasă. Mulţi îl cumpără în această perioadă pentru a le aduce noroc, dar e bine de ştiut că poate fi folosit şi ca infuzie pentru astm şi tuberculoză”, povesteşte Ionel Trampa.

Deşi vâscul are strânsă legătură cu îndrăgostiţii, arădenii cred că dacă este aşezat deasupra uşilor, îi va face mai optimişti în noul an care urmează să vină. „Ştim din bătrâni că vâscul este un simbol al optimismului, al