- Politic - nr. 450 / 31 Decembrie, 2009 Una dintre problemele de acuta stringenta ale studiului totalitarismului comunist este cenzura. Nu s-a spus inca, nici pe departe, totul despre aceasta forma de anihilare a initiativei creatoare, de demonizare a talentului autentic. Comunistii nu s-au multumit sa mutileze fiinte sau constiinte, si-au propus _ si au reusit din plin! _ sa desfigureze ipostazele individuale ale culturii si literaturii romane, dupa chipul si asemanarea dogmelor pe care le ilustrau cu strasnicie. 1948 este anul in care ofensiva comunismului capata, la noi, amploare catastrofala. Decapitarea partidelor politice, instaurarea unei constitutii de tip socialist, exacerbarea centralismului, prin nationalizarea "principalelor mijloace de productie", controlul asupra bisericii ortodoxe si asezarea in afara legii a Bisericii greco-catolice, infiintarea Securitatii, ca principala forma de represiune si persecutie _ toate aceste masuri, si altele inca, au reprezentat modalitati de distrugere a societatii civile, de confiscare a vietii publice si private a unei populatii saracite de razboiul incheiat nu cu mult timp in urma. Cenzura nu avea, insa, doar rol de control, supraveghere si sanctiune. Adevaratul sau scop era acela de a determina realizarea unei literaturi care sa corespunda intocmai cerintelor ideologiei comuniste si care sa se constituie, totodata, in instrument ideologic eficient, prin promovarea unei estetici de tip realist-socialist, dogmatice si limitative. IULIAN BOLDEA - Politic - nr. 450 / 31 Decembrie, 2009 Una dintre problemele de acuta stringenta ale studiului totalitarismului comunist este cenzura. Nu s-a spus inca, nici pe departe, totul despre aceasta forma de anihilare a initiativei creatoare, de demonizare a talentului autentic. Comunistii nu s-au multumit sa mutileze fiinte sau constiinte, si-au propus _ si au reusit din plin! _ sa