- Diverse - nr. 450 / 31 Decembrie, 2009 HODAC este un antroponimic romanesc, desi Teodor Chindea si Nicolae Lates (Monografia Gurghiului, Targu-Mures, 1971, p.7) arata ca Hodac isi are originea in cuvantul slav "hod"=cale, cu specificul "ac" ca si Budac, iar N.A. Constantinescu (Dictionar onomastic romanesc, Editura Academiei R.S.R., [Bucuresti], 1963, p.296) raporteaza numele de Hod la sl. choda "mers"pentru formele moldovenesti, si la ung. hód "castor" si ard. hoda "lisita", pentru formele ardelene si muntene. Ioan Patrut (Onomastica romaneasca, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1980, p.120) arata ca desi "explicatia nu poate fi, bineinteles retinuta", totusi anumite antroponime din limba romana care au un sufix _d-, pot fi si, fara indoiala, sunt derivate cu acest sufix, de la un radical Ho-, detasat din nume incepatoare cu Ho-. In sprijinul afirmatiei ca Hodac este un antroponimic, vine si numele localitatii Hodor, localitate disparuta langa Hodac si amintita in anul 1492. In doua documente moldovenesti din anii 1443 si 1444 apare Hodor Burciuc/Burcic ca nume al unui sat disparut, ca si localitatea Hodor de langa Hodac. Indiscutabil insa ca ele, initial, sunt antroponime; se pare chiar ca Hodor a fost prenume al unui gramatic care a scris un document muntenesc din anul 1483 : "si eu, Hodor gramatic, am scris in Targoviste", ca nume unic apare si intr-un document moldovenesc din anul 1489: "satul anume Baicauti, unde a fost Hodor vataman". Acest Hodor daca a fost imprumutat de la ucraineni, mai ales la romanii nord-estici, poate fi si un derivat din tema Hod-. (vezi: Ioan Patrut, Nume de persoane si nume de locuri romanesti, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1984, p.79-80). Cristian Ionescu (Mica enciclopedie onomastica, Editura Enciclopedica Romana, Bucuresti, 1975, p.276-277) arata ca "Hodor este in realitate forma specifica su