Ungaria deţine de la 1 ianuarie, pentru şase luni, preşedinţia Consiliului UE, moştenind o agendă încărcată şi dificilă - criza din zona euro, modificarea Tratatului de la Lisabona, problema migranţilor romi, aderarea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, potrivit NewsIn.
Preluarea preşedinţiei Consiliului UE - primul eveniment de acest gen de când Ungaria a aderat, în 2004, la blocul european a fost întâmpinată la Budapesta cu un spectacol impresionant de muzică şi lumină. Preşedintele Pal Schmitt s-a adresat naţiunii spunând că ţara sa este gata să se arate la înălţimea sarcinii ce îi revine. Două imense pancarte au fost arborate la aeroport, una pe turnul de control, cealaltă la terminalul principal: "Bine aţi venit în Uniunea Europeană".
După Slovenia, în 2008, şi Cehia, în 2009, Ungaria este a treia ţară din fostul spaţiu comunist care se află la cârma Uniunii Europene. După preşedinţia ungară, va urma Polonia la conducerea Consiliului Uniunii Europene, de la 1 iulie, şi va fi pentru prima dată când două ţări est-europene se vor succeda la preşedinţia blocului comunitar.
Ungaria a preluat preşedinţia Consiliului UE într-un moment de controversă, în care este criticată inclusiv de către câteva state partenere. Premierul conservator Viktor Orban, care se bucură de o majoritate puternică în Parlament, a înăsprit controlul asupra presei şi a transferat statului din fondurile private de pensii. Într-un demers mai puţin obişnuit, Marea Britanie, Germania şi Luxemburg au criticat public Budapesta, Ministerul de Externe luxemburghez mergând chiar până într-acolo încât a pus în mod deschis sub semnul întrebării legitimitatea Ungariei de a conduce, în aceste condiţii, blocul european. Exprimându-şi îngrijorarea faţă de libertatea presei, aceste ţări au cerut Budapestei să revizuiască noua lege referitoare la media. Guvernul ungar a refuzat să se s