La originea descoperirii se află colecţionarul Jean Rouvier, din localitatea Nizas, care a adunat de-a lungul anilor oase şi dinţi de mamifere din cariera de bazalt Lézignan-la-Cobe. Colecţia a ajuns în atenţia unui om de ştiinţă de la Laboratorul de Arheologie al CNRS, Jérome Ivorra. Excavaţiile ulterioare au scos la lumina 20 de unelte noi, care au urme de utilizare. Surpriza a venit în urma datării cu izotop de argon 36 şi 40, când s-a confirmat că obiectele provin de acum 1,57 milioane de ani.
Noul sit este mai vechi decât cel din Atapuerca (Spania, cu o vârstă de 1,2 - 1,1 milioane de ani) şi decât cel de la Pirro-Nord (Italia), a cărui datare susţine o vechime între 1,7 şi 1,3 milioane de ani. Primii prelucrători de unelte au apărut în Africa în urmă cu 2,5 milioane de ani.
La originea descoperirii se află colecţionarul Jean Rouvier, din localitatea Nizas, care a adunat de-a lungul anilor oase şi dinţi de mamifere din cariera de bazalt Lézignan-la-Cobe. Colecţia a ajuns în atenţia unui om de ştiinţă de la Laboratorul de Arheologie al CNRS, Jérome Ivorra. Excavaţiile ulterioare au scos la lumina 20 de unelte noi, care au urme de utilizare. Surpriza a venit în urma datării cu izotop de argon 36 şi 40, când s-a confirmat că obiectele provin de acum 1,57 milioane de ani.
Noul sit este mai vechi decât cel din Atapuerca (Spania, cu o vârstă de 1,2 - 1,1 milioane de ani) şi decât cel de la Pirro-Nord (Italia), a cărui datare susţine o vechime între 1,7 şi 1,3 milioane de ani. Primii prelucrători de unelte au apărut în Africa în urmă cu 2,5 milioane de ani.
