Aici exista un finanţator cert, Astra Culturală, la viramentele acesteia adăugându-se, conform statutului, taxele de înscriere, cotizaţiile, sumele rezultate ca profit din organizarea şi participarea la concursuri, eventualele donaţii. Secţia de fotbal, cea mai activă, primea cei mai mulţi bani, iar Astra Sportivă Braşov nu era o excepţie în România interbelică.

În ianuarie 1934, secţia de fotbal de la Astra Sportivă Braşov primise de la Astra Transilvană o subvenţie de 150.000 de lei, în timp ce celelalte secţii primiseră 22.500 lei (cea de ski), 20.000 de lei (atletism), 9.000 de lei (tenis), 2.000 de lei reveniseră pentru administrarea clubului.

Pentru două meciuri de fotbal cu C. S. Târgu Secuiesc, jucate la 2 şi 9 septembrie 1934 (tur-retur), în campionatul regional, s-au făcut următoarele cheltuieli:

66 lei –1.170 kilograme de brânză pentru masa jucătorilor

68 lei – mezeluri

83 lei – hrană pentru drum

43 lei – 10 lămâi

100 lei – deplasarea

485 lei – masa de seară

Pentru arbitrii meciului a fost prevăzut un barem de 975 de lei. În plus, echipamentul a trebuit spălat, plătindu-se 20 de lei. De 200 de lei s-a pus benzină (deplasarea s-a făcut probabil cu automobile personale), iar de 188 de lei s-au cumpărat sifoane şi ţigări. Delegatul C. S. Târgu Secuiesc a primit 2.000 de lei pentru acoperirea cheltuielilor de deplasare la partida revanşă.

În martie 1934, delegatul clubului, Iosif Belinderu, deconta următoarele cheltuieli pentru un drum la Bucureşti: 1.000 de lei pentru taxa de înscriere în F.R.F.A., 350 de lei pentru „Rombol“ (buletinul tehnic al Federaţiei), 120 de lei pentru 12 carnete de legitimare a fotbaliştilor şi încă 250 de lei pentru 25 de foi de legitimare. În fine, 880 de lei pentru tren, masă, cazare la hotel şi taxiuri.

Mai citeşte şi:

Aşa a început fotbalul r