Controversata lege a salarizarii unitare din sistemul bugetar a intrat in vigoare odata cu trecerea in noul an. Aceasta a fost discutata timp de cateva luni cu sindicalistii si a avut cel putin 13 variante.
Legea salarizarii unice va afecta 1,4 milioane de romani care lucreaza "la stat" si functioneaza pe baza unei grile de ierarhizare in care raportul intre salariul minim pe economie si cel mai din sistemul bugetar sa fie de cel mult 1 la 12. Nivelul maxim este reprezentat de salariul presedintelui.
Cel mai complex pachet legislativ din ultimii 20 de ani a avut 560 de pagini si a fost atacat la Curtea Constitutionala. Judecatorii constitutionali au considerat, insa, ca nu incalca legea fundamentala, asa ca i-au dat unda verde.
Legea salarizarii a fost una dintre cerintele formulate de FMI la incheierea acordului, iar principalul scop este eliminarea discrepantelor salariale din sistemul bugetar, unde exista salarii care trec de 14.000 de lei pe luna. Aceste discrepante vor face, insa, ca veniturile bugetarilor sa se echilibreze abia dupa 2015.
Principiul de baza al legii este ca salariile mari vor fi inghetate, in timp ce salariile aflate in partea inferioara a grilei vor creste. Acest lucru va fi cu greu realizat mai ales pentru ca Guvernul a decis sa le inghete in acest an.
In ciuda scopului de a imbunatati traiul celor cu venituri foarte mici, personalul din invatamant si profesorii debutanti in special vor fi in continuare printre cel mai prost platiti specialisti cu studii superioare angajati intr-o structura a statului.
Legea mai poate fi imbunatatita totusi, pana la 30 iunie 2010 fiind posibil sa se formuleze propuneri care vor fi analizate de o comisie de specialisti ai unor ministere si cate un reprezentant desemnat de fiecare confederatie sindicala reperezentativa la nivel
