Este în Poliţie de peste 20 de ani şi se mândreşte că a fost coleg cu Gelu Popescu, la Oţelul, în perioada junioratului. Spune i-au trecut prin mână peste 1.000 de infractori.

A început cariera într-un moment delicat: cu puţin înainte de marea firbere din 1989. "M-am dus să mă fac miliţian şi am ajuns poliţist”, glumeşte Ştefan Gohoreanu, încă de la începutul discuţiei.

A ales această meserie pentru că „este mai multă seriozitate” şi pentru că dorea să facă ceva mai bun, decât să muncească, „la fiare”, în Combinat. Tot el mai spune că a avut doi unchi în cadrul MAI şi că acest lucru a reprezentat o motivaţie în plus.

„Mi-a plăcut de la început meseria asta. Eu am lucrat în Combinat înainte şi acolo stiţi cum este. Trebuia să mă duc în altă parte, unde mergea mai bine. Am plecat de acolo, am pus mâna pe carte, pentru că nu era de stat”, spune Ştefan Gohoreanu.

Revoluţia din decembrie 89 l-a marcat şi i-a rămas întipărită în minte. Era la Şcoala Militară Câmpina şi tocmai fusese îmbarcat în autobuz, împreună cu alţi colegi, cu destinaţia Otopeni. Un ordin venit, nimeni nu ştie de unde, i-a întors din drum, ceea ce le-a salvat viaţa. În scurt timp a aflat că cei care au fost duşi acolo, în locul lor, au fost executaţi.

“Nu am mai discutat cu nimeni din presă despre asta. Pe noi, cei de acolo, ne-au îmbarcat în autobuze, si trebuia să mergem la Otopeni. Noi eram destinaţi Otopeniului. Atunci se primeau ordine unul după altul, câte unul la cinci minute. Nici nu ştiai de unde vin. Şi ca o minune, la poartă ne-a întors din drum. Noi am fost întorşi şi i-a dus acolo pe cei de la Unitatea de Securitate, de pe atunci, din Câmpina. Pe ei i-a executat acolo. Dacă nu ar fi fost acel ordin, nu am mai fi discutat astăzi, cu siguranţă”, ne-a mărturisit Gohoreanu.

A jucat fotbal la Oţelul

Îi place la nebunie fotbalul şi se mândreşte că