În 1987, Elena Ceauşescu a spus „Jos porcăria!”, şi Biserica „Sfânta Vineri”-Herasca a fost distrusă. Azi, fostul preot paroh o reconstruieşte la 150 de metri de fostul lăcaş. Sursa: Adrian Scutariu

Pe locul în care era odată altarul bisericii acum întorc tramvaiele, străjuite de câteva blocuri în anostul stil comunist. La câţiva paşi mai încolo, în mijlocul unui fel de maidan din buricul Capitalei, se ridică o copie la aceleaşi dimensiuni a fostului lăcaş de cult, cel mai popular din Bucureşti pînă în 1987.

Este o reparaţie simbolică, ce nu poate însă şterge trista istorie a unei demolări făcute din ordinul direct al soţiei dictatorului.

Apogeul nebuniei: proaspăt restaurată şi apoi dărâmată

“Jos porcăria!” Aceste două cuvinte, scuipate pe 13 iunie 1987 de Elena Ceauşescu, au pecetluit distrugerea “Sfintei Vineri”-Herasca.

Preotul paroh Gelu Bogdan se afla la doi metri distanţă de ea, în curtea lăcaşului, şi parcă şi acum o vede în faţa ochilor pe soţia dictatorului, însoţită de temutul Ion Dincă “Teleagă”.

Era sâmbătă, 13 iulie 1987, şi aceasta venise în inspecţie, pe teren, pentru a vedea cu ochii ei zona ce urma să fie transformată. Decizia fusese luată deja, însă viza doar translarea bisericii, aşa cum s-a întâmplat şi în alte cazuri. Restaurarea sa după cutremurul din 1977, cu bani din donaţii şi de la Patriarhie, fusese încheiată în 1985 şi era considerată printre “perlele” Patriarhiei, cu atât mai mult cu cât deţinea şi peste 15.000 de metri pătraţi în jurul său.

Din păcate, până la urmă, Biserica “Sfânta Vineri” a fost a 17-a dintre cele 23 distruse de comunişti în Bucureşti şi cea care a stârnit parcă cea mai mare mâhnire. Încercările de a o salva au îndârjit-o şi mai mult pe Elena Ceauşescu întrucât ele au venit din partea unor stâlpi ai sistemului.

“C