Printre puţinele proprietăţi tranzacţionate anul trecut au fost vilele de la periferia marilor oraşe. Lipsa finanţării bancare a reprezentat, anul trecut, principala frână în calea realizării de tranzacţii pe segmentul rezidenţial nou.

În 11 dintre cele 24 de oraşe cu peste 100.000 de locuitori din România preţurile pe segmentul rezidenţial nou au scăzut. Faţă de luna decembrie din 2008, pretenţiile dezvoltatorilor s-au diminuat cu 16% în euro şi cu 12% în lei. Asta nu a schimbat însă evoluţia descendentă a volumului de tranzacţii.

„Chiar dacă preţurile au scăzut considerabil, nu putem spune că acest fapt a avut efecte deosebite asupra vânzărilor", spune Daniel Crainic, marketing manager în cadrul portalului imobiliare.ro.

Excepţiile care confirmă regula

Vânzări de locuinţe noi s-au înregistrat anul trecut doar sporadic, deşi preţul mediu la două camere era, în decembrie, de 58.654 de euro, în scădere cu 16% faţă de valoarea de 70.055 de euro care se înregistra în ultima lună a lui 2008. Şi în lei preţurile au scăzut, cu un procent de 12%.

Motivul este lipsa finanţării bancare. În Galaţi de pildă, băncile acordă credit doar pentru sume ce nu depăşesc 45.000 de euro. Pentru această sumă nu se găsesc însă apartamente de două sau trei camere în ansambluri rezidenţiale noi, întrucât suprafaţa minimă pentru un astfel de imobil este de 70 de metri pătraţi. Preţul porneşte de la 750 de euro pe metru pătrat, ceea ce înseamnă o sumă minimă de 52.500 de euro.

„Dacă eliminăm pe cei care apelează la instituţii bancare pentru achiziţii de imobile, pe piaţă rămân 20-25% din clienţi, care cumpără cu banii cash", explică Marian Chiosa-Rotaru, managing partner în cadrul Centrului de Investiţii Imobiliare Galaţi.

Posesorii de lichidităţi nu se grăbesc şi pot negocia, pentru a obţine preţuri cât mai mici. Un exemplu de tranzacţie recent încheia