Cetăţenii nu vor să achite datoriile unei bănci private falimentare către depunătorii din Marea Britanie şi Olanda. Sursa: Reuters
Aproape un sfert dintre alegătorii Islandei (peste 60.000) au semnat o petiţie prin care îi cer preşedintelui să respingă planurile privind achitarea din fonduri publice a datoriilor unei bănci private către depunătorii din Marea Britanie şi Olanda.
Parlamentul de la Reykjavik a aprobat, săptămâna trecută, cu o diferenţă de doar 3 voturi, legea care aprobă rambursarea a 3,8 miliarde de euro către depunătorii păgubiţi în 2008, în momentul prăbuşirii băncii.
Preşedintele Olaf Ragnar Grims son este ultimul care mai poate respinge actul legislativ susţinut de guvern. Şeful statului amânase, ieri, o decizie finală privind controversata lege, scrie „Business Week”.
Poveste de criză
„Icesave”, operaţiunea on-line a băncii islandeze Landsbanki, s-a prăbuşit în 2008, odată cu întregul sistem bancar naţional, în toiul crizei financiare. Mii de depunători din Marea Britanie şi Olanda s-au trezit la momentul respectiv fără banii depuşi.
La presiunea celor două state UE, guvernul islandez a aprobat un acord privind rambursarea banilor către clienţii străini. Banii, care reprezintă 40% din PIB-ul Islandei, vor fi plătiţi gradual, până în 2024. Guvernanţii au avertizat că o întârziere a aplicării acordului ar putea afecta drumul Islandei spre UE.
În pericol s-ar afla, potrivit oficialilor islandezi, şi programul de asistenţă financiară în valoare de 10 miliarde de euro, susţinut de FMI şi de ţările nordice.
Supravieţuirea guvernului depinde de preşedinte
Un sondaj de opinie realizat în vară arăta că 70% dintre islandezi se pronunţă împotriva acordului semnat de guvernul de la Reykjavik. Un calcul simplu arată că fiecare cetăţean din cei