Politicienii care vor să repornească economia cu cheltuieli publice mari au nevoie de Mugur Isărescu. Planurile anului viitor de ieşire din criză cu deficite mari omit să prezinte şi mijlocul avut în vedere: expansiunea monetară. Misiunea repartizată de politicieni poate afecta obiectivele BNR, dacă banca va accepta să plătească astfel preţul „păcii sociale“ dorite de Guvern. Dintr-o economie în declin, Guvernul a încasat anul acesta mai puţin, dar nu a
Politicienii care vor să repornească economia cu cheltuieli publice mari au nevoie de Mugur Isărescu.
Planurile anului viitor de ieşire din criză cu deficite mari omit să prezinte şi mijlocul avut în vedere: expansiunea monetară. Misiunea repartizată de politicieni poate afecta obiectivele BNR, dacă banca va accepta să plătească astfel preţul „păcii sociale“ dorite de Guvern. Dintr-o economie în declin, Guvernul a încasat anul acesta mai puţin, dar nu a fost lăsat fără bani şi obligat să îşi reducă, la fel ca agenţii privaţi, costurile. Masa monetară în sens larg a continuat să crească, la fel ca în anii de avans economic (într-un ritm mai temperat, totuşi), producţia de bani fiind aproape singura care a mai „duduit“, alături, bineînţeles, de cheltuielile statului.
În ultimul raport asupra inflaţiei, BNR a remarcat efectul „stimulativ“ pe care titlurile de stat deţinute de bănci l-au avut asupra masei monetare M3, într-o perioadă în care masa monetară în sens restrâns M1 (numerar şi depozite overnight) a scăzut totuşi pentru prima dată (cu peste 14% în octombrie 2009 faţă de octombrie 2008), după patru ani de expansiune. Temperate doar de căderea consumului privat, riscurile de depreciere şi inflaţie se menţin şi anul viitor, dacă la BNR îşi vor găsi ecou presiunile pentru furnizarea de bani mai mulţi şi mai ieftini, cu care băncile să împrumute statul.
Problema majoră a Guvernului în
