"Cred ca esenta evolutiei noastre pozitive in perioada urmatoare este reforma statului. Fara reforma statului, nu vom putea valorifica in favoarea romanilor cresterea economica ce va fi reluata in al doilea trimestru al anului 2010." Enuntul facut de presedintele Traian Basescu in discursul de Anul Nou este perfect adevarat, cum de altfel au fost si declaratiile recente, pe aceeasi tema, ale multor alti politicieni, de la Emil Boc pana la Mircea Geoana si Crin Antonescu. A vorbi despre avantajele unui stat reformat se prefigureaza a fi moda anului 2010 printre politicieni, fie ca sunt la putere sau in opozitie. Nu mai sunt convingatori cu lupta impotriva coruptiei sau impotriva comunismului si au trecut la un alt nivel, demn de un nou deceniu. Din pacate insa, tocmai cei care promit acum reforma statului s-au complacut 20 de ani intr-un stat nereformat. Cum a evoluat in realitate Romania de la caderea regimului comunist? Sa luam cateva exemple.

La inceputul anilor ’90, despre coruptia din administratia publica romaneasca se vorbea in Europa mai mult decat despre mortii cazuti in Revolutia din 1989. Noi eram revoltati deopotriva de marile tunuri in care erau implicati demnitari – afacerea Motorola sau prabusirea Bancorex –, dar si de spagile pe care trebuia sa le platim aproape de fiecare data cand ne loveam, in viata de zi cu zi, de un functionar al statului, fie ca acesta era politist sau inspector de la primarie. Politicieni din toate partidele s-au angajat in numeroase randuri sa faca ceva concret in fata acestui fenomen care ne aruncase deja in zona gri a lumii moderne. In ciuda acestor angajamente, astazi Romania nu se poate lauda ca a scapat de coruptie, nici macar ca a diminuat-o semnificativ. S-au rotit partidele aflate la guvernare, dar au ramas acuzatiile serioase asupra functionarilor de rang inalt, fie ca vorbim aici de tinerele sperante Monica