Ministerul de Externe aduce, de regula, in Romania beneficii de imagine serioase, cu efort minim din partea ocupantului. Avem, sper ca nu ma insel, doar un singur exemplu de ministru de externe care infirma regula pe care am rezumat-o mai sus: Adrian Cioroianu (acum, coordonator, intre altele, al unui foarte interesant proiect despre istorie contemporana a Estului Europei).
Ministrul de Finante e, intr-un fel, opusul Externelor in privinta acumularilor de materie de imagine si de credibilitate pentru ocupantii acestui portofoliu. Mihai Tanasescu si, poate, Ionut Popescu sint singurii ministrii de finante care imi vin acum in mine si care au plecat din fruntea acestui minister fara ca imaginea lor sa fie serios szifonata.
Ca regula: ministrul de finante e urit, detestat, injurat. Nu doar de adversari; uneori, chiar de catre colegii sai de baricada politica.
Una din stirile fierbinti ale zilei de luni spune ca Andrei Gheorghe are sanse serioase sa fie purtatorul de cuvint al Ministerului Finantelor. Daca Andrei Gheorghe va intra, in cele din urma, in piine la Finante, mi se pare ca, cel putin ca subiect de contemplare si evaluare intelectuala, avem de-a face cu o situatie extraordinar de provocatoare.
Andrei Gheorghe, pentru Gindul: “Voi încerca să pun puţină ordine în comunicarea pe care-o fac ei“
Ministerul de Externe aduce, de regula, in Romania beneficii de imagine serioase, cu efort minim din partea ocupantului. Avem, sper ca nu ma insel, doar un singur exemplu de ministru de externe care infirma regula pe care am rezumat-o mai sus: Adrian Cioroianu (acum, coordonator, intre altele, al unui foarte interesant proiect despre istorie contemporana a Estului Europei).
Ministrul de Finante e, intr-un fel, opusul Externelor in privinta acumularilor de materie de imagine si de credibilitate pentru ocupantii acestui portofoliu. Mihai Tana