Prima solutie ar fi sa ne panicam. In lipsa unei reactii adecvate, cel putin stim ca vom lua citeva masuri de protectie elementare: antivirale, repaos la pat, ceaiuri calde, contact redus cu alte persoane. E adevarat ca, in plus, vom inflama google-ul cu intrebari despre rata mortalitatii, complicatiile posibile si efectele pe termen lung.

A doua solutie ar fi sa raminem indiferenti. Nu ca am avea prea multa energie odata ce simptomele ajung la apogeu… Insa lipsa oricarui tratament risca sa ne puna pe lista (deloc scurta) celor care mor anual ca urmare a complicatiior, indiferent de tulpina de gripa sau de numele ei. Chiar in cazul unei gripe obisnuite (iar H1N1 nu este atit de iesita din comun), la o tara de dimensiunile Romaniei, ne asteptam la citeva mii de victime, cauzate mai ales de complicatii.

A treia solutie ar fi sa combinam cite putin din celelalte doua. Adica sa luam precautiile obisnuite, sa ne vaccinam (daca credem), sa ne tratam (daca e cazul) si sa ne pastram cumpatul (sau cea mai mare parte a lui).

O reteta buna in orice situatie spune ca atunci cind trebuie sa luam o hotarire este bine sa ne uitam la cifre. Anecdote catastrofale gasim la televiziuni si in ziare. Insa in cele din urma, cea mai obiectiva metoda de informare sint statisticile oficiale. Conform acestora, in fiecare an sint in intreaga lume aproximativ 500 de milioane de infectii din care se inregistreaza pina la jumatate de milion de decese ca urmare a complicatiilor. Ca termen de comparatie, spre exemplu, anual se sinucid aproximativ un milion de persoane si alte peste 2 milioane mor ca urmare a infectiilor cu HIV.

Revenind la decesele urmind gripei, in general este vorba de persoane in virsta, care reprezinta peste 90% din cazuri, sau sau suferind de complicatii (in general pneumonie) sau boli cardiovasculare si pulmonare.

Chiar daca aceasta epidemie de