Sărbătoarea Crăciunului a fost un prilej pentru fiecare făgărăşean să uite de necazuri, de neajunsuri, de criza economică şi să petreacă alături de familie şi prieteni Naşterea Domnului. Dacă unii au preferat să plece din localitate, majoritatea făgărăşenilor au petrecut la Căminele Culturale din satele învecinate unde cetaşii au organizat aproape în fiecare seară jocuri şi baluri. Nici cluburile din oraş nu au rămas prea goale. O parte din tinerii făgărăşeni au petrecut sărbătorile în aceste localuri.

În aşteptarea cetei de feciori

Majoritatea făgărăşenilor nu concep Crăciunul fără miros de brad în casă, fără miros de cozonac sau fără bucate tradiţionale pe masă. Dar mai importante sunt colindele tradiţionale păstrate din moşi strămoşi. Grupuri de colindători au trecut zilnic pragul făgărăşenilor pentru a vesti Naşterea Domnului. Alături de ei s-au numărat şi cetele de feciori din satele Ţării Făgăraşului. Anul acesta în majoritatea localităţilor din zona noastră au fost organizate cete de feciori. Mulţi dintre orăşeni au preferat să petreacă zilele de sărbătoare în preajma cetaşilor. Au mers la părinţi, rude sau prieteni şi au aşteptat ca feciorii din ceată să-i colinde. Cetaşii au fost primiţi conform tradiţiei, cu colac, carne şi bani. Colinda feciorilor din ceată a fost răsplătită de unele gazde chiar şi cu 200 de lei. „Cu aceşti bani vom plăti muzica, vinul dar şi alte cheltuieli pe care le mai avem“ „Aveam emoţii şi ne-am gândit că nu o să ne primească oamenii mai ales că bani nu prea sunt dar nu a fost aşa. Majoritatea sătenilor ne-au primit cu colinda şi am făcut şi bani destui pentru cheltuielile noastre“ ne-au spus câţiva cetaşi din Mărgineni.

La Comăna, feciorii au mers cu turca

Deşi colindatul cetelor este asemănător, fiecare sat se diferenţiază de celelalte fie prin colindele cântate, fie prin portul popular. De exemplu,