Perspectivele anului 2010 par pozitive. Economia îşi va relua creşterea, moneda naţională se va întări, preţurile nu o vor lua razna, iar birurile nu se vor mări.
Semnele bune, ştampilate recent de ochiul vigilent al FMI, au apărut deja, în ciuda unei crize politice isterice. Chiar în 2009 economia românească şi-a frânat căderea, limitând-o în jur de 7% din PIB, datorită creşterii externe. Pentru 2010 prognozele oficiale anunţă o creştere a economiei de 1,3%, sfidând estimarea iniţială, de 0,5%.
Efectul imediat al acestei estimări încurajatoare este acela că viitorul guvern îşi va putea alcătui un buget ceva mai relaxat şi ar putea chiar evita concedieri masive. Perspectiva şomajului rămâne negativă în 2010, cu atât mai mult cu cât, conform Acordului cu FMI, reducerile totale de costuri salariale în 2010 ar trebui să corespundă unui echivalent al disponibilizărilor de circa 130-150 mii de persoane, avertiza Lucian Anghel, economistul şef al Băncii Comerciale Române (BCR). Anghel, mai prudent, avertizează că evoluţia economiei în 2010 va continua să depindă într-o foarte mare măsură de forţa cu care pieţele majore, în special zona euro, îşi vor reveni. De altfel, în acest moment, Anghel are o estimare prudentă atât a creşterii economiei, care va avansa cu 0,6% în 2010, cât şi a aprecierii cursului de schimb, pe care-l vede la 4,3 lei pentru un euro la final de an.
Moneda naţională are toate şansele să se întărească în faţa euro, spre relaxarea milioanelor de datornici care au luat de la bănci credite în valută. Banii de la FMI, care vor susţine rezerva valutară a băncii centrale, reluarea creşterii economice şi micşorarea deficitului de cont curent sunt variabile care pot întări leul, spun analiştii. Moneda naţională ar putea reveni însă de-abia în toamna lui 2010 în apropierea nivelului atins imediat după aprobarea acordului cu FMI, de 4,18 l
