Aruncatul în apă după Cruce şi mersul cu „zăuritul" al feciorilor din cete sunt obiceiuri care se mai păstrează în localităţile din Ţara Făgăraşului, în ziua de Bobotează şi în cea de Sfântu Ioan, acolo unde numărul feciorilor este destul de mare.

Mai citeşte şi:

Peste 1.600 de litri de apă sfinţită îi aşteaptă pe credincioşi la Catedrala Mitrolopitană din Timişoara

Braşov: Înghesuială pentru un strop de agheasmă

Conform tradiţiei, în ziua de Bobotează se sfinţesc apele. Agheasma mare se face lângă un râu unde preotul aruncă crucea în apă. Se spune că astfel dracii ies din apă şi fug pe câmp.

„În Tohanul Nou, pe Valea Şincilor, ceata de feciori merge împreună cu preotul pentru a asista la ritualul Sfinţirii Apelor. Ritualul înseamnă, pe lângă slujba specific, şi aruncarea crucii în apă.

Flăcăii se aruncă după cruce, iar fetele nemăritate «fură» din mânunchiul de busuioc ale proţilor crenguţe pe care le pun sub pernă pentru a-şi visa ursitul", a explicat Adrian Văluşescu, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii TradiţionaleBraşov.

Tradiţia spune că flăcăul care va prinde crucea din apă va fi sănătos şi va avea noroc, toate acestea reprezentând răsplata faptul că a fost cel mai curajos.

Feciorii merg cu „zăuritul"

Tot tradiţia spune că Sfântul Ioan „botează gerul", ceea ce înseamnă că, din acea zi frigul se mai înmoaie. În ziua de Sântul Ioan ceata de feciori formată la Sfântul Nicolae se desfiinţează.

Feciorii merg cu „zăuritul" pe la toate casele din sat unde locuiesc persoane care poartă prenumele de Ion.

Ziua Sântul Ioan încheie sărbătorile de iarnă. De obicei se ţine un bal la care participă toată comunitatea, după petrecer urmând ca cetele de tineri să se destrame.

„Desfăcutul cetelor" va avea loc mâine în 34 de sate din Ţara Făgăraşului. Întâlnirea