Geologul administrează de 15 ani salina din Turda. Dacă în copilărie intra cu tatăl în mina de sare numai cu aprobare de la Comitetul de partid, astăzi, salina este una dintre cele mai moderne din Europa.
Mera şi-a dorit să devină electronist. A avut ghinionul că a absolvit simultan cu două promoţii de elevi: „Concurenţa m-a dus sub linie la Politehnica din Timişoara”. A reuşit însă la Geologie. A lucrat zece ani în minele din Apuseni. A profitat de eliberarea postului de director de la Salina din Turda şi a scăpat de naveta zilnică.
Ştia mina de sare din copilărie, unde venea cu tatăl său în vizită. „Nu era simplu să intri în subteran. Aveai nevoie de aprobare de la Comitetul de partid”, îşi aminteşte clujeanul. De când a intrat la salină şi-a dedicat majoritatea timpului administrării ei, dar şi activităţii de cercetare.
Din documente de prin biblioteci a descoperit istoria locului. Lucrarea de doctorat şi-a făcut-o evaluând impactul sării asupra mediului. Concluzia lucrării a fost că sarea influenţează vegetaţia şi utilizarea terenurilor agricole.
Carte sărată
A strâns o serie de documente despre filonul de sare din Podişul Transilvaniei. „Începând de la Sibiu la Dej stăm pe un munte de sare”, explică directorul. Totuşi, susţine că Salina din Turda este cea mai ecologică din ţară. Nu există nicio formă de poluare în preajmă. Şi are o formă unică în Europa. Celelalte sunt de tip galerie, la Turda sunt cele mai mari cavităţi exploatate manual, din ţară.
Toate aceste lucruri le-a strâns într-o carte, pe care speră să o lanseze împreună cu inaugurarea oficială a proiectului de modernizare a Salinei Turda. Se va numi foarte probabil „Cetatea şi muntele de sare”.
În carte se referă şi la un eveniment natural, care a grăbit deschiderea salinei din Turda pentru public. În anii 70 a fost inundată salina din O
