Iniţiativa guvernului de a taxa produsele tip fast-food şi răcoritoarele este o dovadă de grijă pentru sănătatea publică sau doar e doar încă o formă de la face rost uşor de bani, pe cârca celor mulţi şi fără putere de negociere mare în faţa executivului? La doar o săptămână după ce reprezentanţii noului Guvern au promis că nu vor majora principalele taxe – fiind suficient de grijulii pentru a preciza că se referă doar la cota unică şi TVA – minist

Iniţiativa guvernului de a taxa produsele tip fast-food şi răcoritoarele este o dovadă de grijă pentru sănătatea publică sau doar e doar încă o formă de la face rost uşor de bani, pe cârca celor mulţi şi fără putere de negociere mare în faţa executivului?

La doar o săptămână după ce reprezentanţii noului Guvern au promis că nu vor majora principalele taxe – fiind suficient de grijulii pentru a preciza că se referă doar la cota unică şi TVA – ministrul sănătăţii a anunţat că vrea să introducă un impozit de tipul celui pe viciu, aplicat ţigărilor şi alcoolului, de data asta pentru alimentele pe care statul le apreciază ca fiind „nesănătoase”.

Explicaţia oficială

„În România, nutriţia sănătoasă şi combaterea obezităţii sunt priorităţi de sănătate publică şi, de aceea, este necesară alinierea la politicile europene în domeniul nutriţiei şi activităţii fizice în vederea prevenirii îmbolnăvirilor asociate factorilor de risc alimentari”, este motivaţia oficială a demersului, potrivit proiectului de lege publicat de Ministerul Sănătăţii.

Efecte reale perverse

Adam Smith Institute, un think-tank britanic, avertizează guvernele care au preocupări de a taxa produsele fast-food că efectele ar putea fi cele inverse. „Este uşor pentru politicieni să atace un produs despre care toată lumea ştie că este nesănătos. Guvernele ştiu că demersurile de modificare a obiceiurilor de consum prin taxarea produse