In 2010, proverbiala politizare a banilor alocati de la buget pentru diverse proiecte in judete nu duce prea departe. In ciuda promisiunilor, chiar si parlamentarii PDL sunt refuzati de primul-ministru.

Teoretic, bugetul este asezat defalcat pe ministerele de resort. Dupa ce este aprobat si fiecare minister stie cat a obtinut, potrivit politicii guvernamentale ale partidului aflat la putere, banii sunt impartiti pe proiecte si apoi pe judete. Prin intermediul consiliului judetean sau al directiilor ministerelor, resursele financiare sunt trecute in curtea primariei pentru proiecte vizand scoli, gradinite, biserici, drumuri comunale. O alta cale de obtinere a finantarii de catre comunitatile locale, o cale suplimentara, o reprezinta sustinerea in Parlament a unui amendament la bugetul de stat in timp ce se discuta adoptarea lui. Acest amendament include solicitarea de bani pentru un proiect concret, cu specificarea resursei financiare. Daca amendamentul este aprobat, ordonatorul creditului respectiv (ministrul sau consiliul judetean) este obligat sa acorde finantarea pentru demararea lucrarilor. Fostul ministru al Finantelor Varujan Vosganian sustine ca amendamentele depuse in Parlament de catre alesi "au doar valoare electorala" si reprezinta doar "o sanctiune fata de modul in care puterea acorda finantare discretionar, pe criterii politice". PNL sustine, de altfel, ca va reduce numarul amendamentelor de tip local si ca va ataca principiile pe care este construit bugetul. In schimb, vicepresedintele Comisiei de buget din Senat, Marius Bota, de la PSD, spune ca este datoria alesului uninominal sa promoveze in Parlament prin amendamente proiecte din colegiul sau. "Parlamentarul este cureaua de transmisie intre primar si administratia centrala", a spus Bota. Senatorul PSD spune ca acum un directoras dintr-un minister ajunge sa decida ce localitate merita sa p