» Credinciosii ortodocsi de rit vechi din Romania – sarbi, bulgari, lipoveni, ucraineni, moldoveni si rusi – sarbatoresc astazi Ajunul Craciunului. Obiceiurile acestora sunt pe cat de fascinante, pe atat de surprinzatoare.

In Banat, conform traditiei, azi, in Ajunul Craciunului Sarbesc, la biserica va fi adus si aprins "baniakul" – o buturuga de stejar care simbolizeaza credinta in mai multi zei vechi, precum zeul soarelui si al focului, dar si caldura pentru Pruncul Sfant Iisus. Baniakul se taie obligatoriu din padure, inainte de rasaritul soarelui, in ziua de ajun, si este dus la biserica de un barbat – cel mai batran din comunitate –, unde preotul il sfinteste. Seara, lemnul este aprins, iar credinciosii prezenti asteapta nasterea lui Iisus cantand colinde si band paharele de tuica fiarta, dupa care fiecare duce acasa o crenguta de stejar sfintita si o mana de paie pe care le pun la icoana. Acelasi obicei se pastreaza la sat la nivel de gospodarie. Astfel, in casa sunt adusi astazi lastari tineri de stejar. In momentul in care se intra in casa cu baniakul, toti ceilalti membri ai familiei arunca cu grau si porumb pentru ca anul sa fie roditor. Traditia sarbilor de Craciun spune ca toti membrii familiei trebuie sa manance pe jos, pe asternut de paie sau de fan.

In aceste zile, crestinii pravoslavnici se saluta "Hristos serodi!", iar ceilalti raspund "Za istina serodi!". In fiecare gospodarie se face traditionala "cesnita" – prajitura din foi de aluat fraged, cu multa nuca si in care se ascunde o moneda. Cel ce va gasi banutul se spune ca va fi fericit tot anul. Craciunul de rit vechi se sarbatoreste si in satele asternute de-a lungul vailor Ruscova, Ronisoara si Viseu, unde traieste peste jumatate din comunitatea ucraineana din Romania. In Maramures, peste 30.000 de etnici ucraineni serbeaza pe 7 ianuarie Craciunul pe rit vechi, numit si Crac