- Cultural - nr. 453 / 6 Ianuarie, 2010 "Mathesis sau bucuriile simple" (1934) Aceasta carte, scrisa la 25 de ani si rasplatita cu un premiu, contine toate obsesiile de mai tarziu ale filosofului. Autorul pledeaza pentru culturile de tip matematic, facand o pledoarie pentru esente, pentru ordinea interioara a spiritului creator. Acest ideal de ordine si masura in viata interioara a spiritului sunt logica si matematica. Trasaturile fundamentale definitorii ale culturii de tip geometric se reduc la ordine, constructivism, imanenta. Logica si matematica sunt idealul nostru de ordine, pe ele am voi sa le inseram in lume, pentru a o face mai clara si mai umana, pentru ele alergam, pentru aceste bunuri, care de fapt ne stau la indemana, alergam in spatii, peste sute de mii de ani lumina. Accepta doar spiritul matematic nu si spiritul istoriei. Exista culturi de tip geometric si culturi de tip istoric. Cele dintai fac parte din ordinea spiritului, cele din urma fac parte din ordinea naturii. Culturile geometrice aduc ideea de ordine, efort constructiv, includ in ele imanenta. In culturile istorice primeaza actualitatea, curgerea, destinul, in schimb, culturile de tip geometric sunt un ideal de ordine facut de constiinta omeneasca si pastrat. Noica e de parere ca numai culturile de tip geometric ajung la esenta, celelalte cad, curg, se risipesc in istorie si sunt culturi oarbe, pentru ca pun accentul pe destin si se hranesc cu faptele vietii. In locul spiritului istoric in care primeaza destinul, durata specifica, sa aducem spiritul matematic in care primeaza creatia libera, generalitatea si vesnicia. Asupra acestei conceptii cu primatul culturilor de tip geometric, Noica va reveni in scrierile de mai tarziu intrucat nu se pot concepe culturi geometrice in afara istoriei. Frazele si propozitiile cartii au valoare aforistica. Cornel Moraru considera cartea "O bijuterie,