Lucrarile la autostrada spre Constanta au inceput inca din regimul comunist, cand a fost finalizat tronsonul Fetesti-Cernavoda (17,5 km) in 1987, in continuarea viaductului rutier peste pasul Borcea. Dupa 1990 a inceput constructia la primul tronson Bucuresti-Fundulea, dar lucrarile au fost blocate si ulterior reluate dupa anul 2000, in mandatul lui Miron Mitrea.
"Am inceput lucrarile la sectorul de autostrada Bucuresti-Fundulea chiar in anii 1990 si ulterior au fost licitate si urmatoarele doua tronsoane Fundulea-Lehliu si Lehliu-Drajna, insa lucrarile au fost intrerupte in perioada 1994-2000", afirma Nicolae Constantinescu, director in cadrul CCCF Bucuresti. De altfel, anul 2004 a fost cel mai productiv pentru autostrazi, fiind finalizate trei tronsoane intre Bucuresti si Drajna cu o lungime totala de 97 km. Ministrul Transporturilor de la acea vreme, Miron Mitrea, nu a putut fi contactat pana la inchiderea editiei pentru a detalia ce strategie avea ministerul la acea perioada. "In perioada 2000-2004 a fost o atitudine mult mai agresiva in ceea ce priveste autostrazile si un suport financiar mai mare. Ulterior finantarea a slabit si a fost indreptata catre alte directii", explica Constantinescu.
Ludovic Orban sustine ca in perioada 1996-2000 a fost blocata finantarea pentru constructia autostrazii catre Constanta, desi contractele de constructie erau semnate. "A trebuit sa platim daune in valoare de 440 de miliarde de lei vechi (44 mil. lei noi - n.r.) catre consortiul care construia tronsonul de autostrada Bucuresti-Fundulea."
Contractul pentru constructia ultimelor doua tronsoane care au mai ramas de construit Cernavoda-Medgidia (19 km) si Medgidia-Constanta (31,8 km) a fost semnat abia la inceputul lui 2009, cand lucrarile de constructie trebuiau sa fie deja finalizate. Ultimul termen dat pentru finalizarea lucrarilor de constructie la Ce
