Lipovenii, ucrainienii şi sârbii fac parte dintre cei circa 100.000 de etnici care sărbătoresc Naşterea Domnului după calendarul iulian, ce este decalat cu 13 zile faţă de cel gregorian

În Delta Dunării, lipovenii gătesc scordolea (tort din peşte şi cartofi), piftie din peşte, vareniki (plăcintă cu varză şi sos de ceapă călite), ozvar (compot din fructe uscate - pere, gutui şi zarzăre cu coajă de lămâie) sau cuchea (desert din grâu fiert, peste care se adaugă un sirop din zahăr, nucă uscată măcinată şi halva).

Printre deliciile preparate de Georgeta Nicolau (44 de ani) din Sulina se numără şi plăcinte fierte ce se mănâncă cu smântână şi miere sau clătite umplute cu dulceaţă de trandafiri.

Potrivit tradiţiei, la slujba din prima zi de Crăciun credincioşii vor purta straie de sărbătoare: femeile vor fi îmbrăcate cu rochii lungi, cu părul împletit în coadă care va fi strânsă cu un „sbornik” sau cu o „chicika”, o cordeluţă din satin, şi care va fi acoperită cu un batic, iar bărbaţii vor purta cămăşi „rubaşka“, tunici care se încheie într-o parte, şi vor fi încinşi cu „pois“ (cordoane). După oficierea ceremoniei religioase, „crâlăşanii“ (cântăreţii din stranele bisericilor) vor merge pe la gospodăriile oamenilor şi îi vor colinda. La masa de Crăciun, tradiţia spune că se aşază mai întâi stareţul casei, adică cel mai în vârstă din familie, iar festinul urmând să înceapă abia după ce stareţul spune o rugăciune.

Ghindăreşti, în sărbătoare

Cea mai importantă comunitate de lipoveni din judeţul Constanţa este la Ghindăreşti, pe malul Dunării, lângă Hârşova. Aici trăiesc 3.000 de suflete.

În prima zi de sărbătoare, credincioşii merg la biserică, după care se întorc la casele lor. Gospodinele aşază trapeza, o masă mare pentru toţii membrii familiei.

„Tradiţia este să se strângă toată familia la masa de Crăciun, să ciocnim un pahar cu vin