Aeroportul de la Ghimbav este una dintre „armele" folosite de politicieni pentru a smulge voturile braşovenilor, la alegerile locale sau la cele generale. Realizarea unei astfel de investiţii a fost lansată de fostul primar Adrian Moruzi

Mai citiţi şi:

Locuinţele sociale au rămas teren viran

Campusul şcolar de la Metrom, un şantier abandonat

Urşii n-au mai aşteptat bariera cu ultrasunete

Braşovul subteran, o promisiune dată uitării

În decursul timpului, toate partidele şi-au arătat deschiderea de a susţine realizarea unui obiectiv fundamental pentru dezvoltarea economică nu doar a judeţului, ci a întregii regiuni: aeroportul internaţional de la Ghimbav. În realitate, am asistat la o cursă după o Fata Morgana, iar ca marotă electorală a fost folosită în special de preşedintele Consiliului Judeţean, Aristotel Căncescu.

Cu excepţia lui Ludovic Orban, care a susţinut făţiş acest obiectiv, toţi ceilalţi miniştri ai Transporturilor au blocat investiţia, culminând cu Radu Berceanu, care a spus răspicat, în urmă cu câţiva ani, la Braşov, că „aeroportul stă în pixul meu". Şi aşa a fost, numai că instrumentul de scris a rămas fără pastă...

Se bate pasul pe loc

Lupta împotriva aeroportului s-a dus şi în Parlament, în 2007, unde democrat-liberalii au blocat un schimb de teren de 200 de hectare, pentru realizarea investiţiei. Reacţia extrem de agresivă a presei a răsturnat rezultatul votului, la scurt timp, iar legea a fost promulgată, în cele din urmă, de preşedintele Traian Băsescu.

O poveste veche

Ronald Weissberger, un braşovean care a plecat in urma cu 45 de ani în Canada, şi care a ajuns preşedinte al companiei Intelcan Techonsystems INC,a decis să se implice în construcţia aeroportului. Lucrările trebuiau să înceapă în primăvara lui 2006 şi durau 18 luni. De atunci nu s-a mai făcut mare lucru.

În