Deschiderea Chinei către exterior, din ultimele trei decenii, a avut şi efecte negative în plan social pe lângă benefiiciile economice şi de imagine.
Societatea chineză a fost victimă a unei hemoragii constante a elitelor, ce au migrat către Vest, în căutarea realizării profesionale şi pecuniare. Acum, scrie, „The New York Times", autorităţile de la Bejing au decis să folosească uriaşele resurse financiare de care dispun, pentru a inversa acest proces.
Astfel, comunitatea ştiinţifică americană a suferit un adevărat şoc, când biologul de origine chineză Shi Yigong (42 de ani) a anunţat că părăseşte SUA, unde locuia de 18 ani, pentru a se întoarce definitiv în ţara natală.
Shi, o somitate în domeniul cercetării moleculare, cu aplicaţii în tratamentul cancerului, preda la Princeton, unde era considerat un star al domeniului. Laboratorul său ocupa un întreg etaj şi dispunea de un buget anual de două milioane de dolari.
Recent, prestigiosul Institut Medical Howard Hughes îi oferise un grant de 10 milioane de dolari pentru cercetări. Shi a refuzat grantul, a renunţat la toate avantajele, inclusiv la cetăţenia americană, anunţând că pleacă în China pentru a-şi continua cercetările acolo, în cadrul Universităţii Tsinghua din Beijing.
Bani şi patriotism
Vestul, în primul rând SUA, rămân în continuare destinaţii foarte atractive pentru elitele ştiiţifice chineze, scrie „The New York Times". Studenţii chinezi continuă să plece în străinătate, 180.000 dintre aceştia părăsind ţara în 2008.
Dar decizia profesorului Shi Yigong şi a altor câţiva oameni de ştiinţă de top de a se reîntoarce în China demonstrează că „prăpastia" ce separa această ţară de naţiunile tehnologic avansate se îngustează rapid.
În ultimul deceniu, China a crescut constant procentul acordat cercetării (acum este 1,5 din PIB, faţă de 2,7 în SUA). În urmă
