Descoperirea unui nou material genetic, mostenit din secventa cromozomiala a unui virus stravechi, in genomul omului si al altor mamifere ar putea permite o mai buna cunoastere a evolutiei umane si chiar a maladiilor mintale actuale, potrivit unui studiu publicat in revista Nature, citat de Mediafax.
Potrivit AFP, un singur grup de virusuri, - retrovirusurile - era cunoscut pentru faptul ca a lasat urme in genomul mamiferelor: aproximativ 8% din genomul uman este constituit din elemente cromozomiale provenind de la cateva retrovirusuri stravechi, a explicat Keizo Tomonaga, de la Universitatea Osaka din Japonia, coordonatorul acestui studiu.
Cercetatorii japonezi au descoperit ca virusul maladiei Borna (BDV), care poate, in prezent, sa infecteze celulele creierului uman si ale altor mamifere, integrase, in urma cu 40 de milioane de ani, o parte din materialul sau genetic in ADN-ul primatelor si, mai recent, in cel al anumitor subspecii de veverite. Acest virus este responsabil de declansarea epidemiilor de meningoenfacelita la animale (cai si oi).
Elemente genetice similare celor provenind din acest virus au fost descoperite in genomul uman, in genomurile altor primate (cimpanzei, gorile, urangutani, macaci), dar si in cele ale unor marsupiale, rozatoare si in cel al elefantilor.
Doua dintre aceste gene descoperite in genomul uman ar putea fi functionale, insa modul lor de functionare a ramas un mister pentru cercetatori. Studiile anterioare au relevat faptul ca elementele genetice mostenite de la retrovirusuri stravechi ar putea juca un rol protector impotriva infectiilor, la oi si la soareci.
Descoperirea unui nou material genetic, mostenit din secventa cromozomiala a unui virus stravechi, in genomul omului si al altor mamifere ar putea permite o mai buna cunoastere a evolutiei umane si chiar a maladiilor mintale
