Recesiunea economică a făcut ca referirea la aşa-numita regiune a "Europei de Est" să fie şi mai incorectă, deoarece acest concept nu a fost niciodată unul coerent, iar acum devine chiar dăunător, comentează The Economist, în ediţia electronică. "Europa de Est" este o ciudăţenie geografică ce include Cehia (situată în centrul continentului) dar nu Grecia sau Cipru (care se spune că aparţin Europei "occidentale" dar de fapt se află în sud-estul îndepărtat). Nici din punct
Recesiunea economică a făcut ca referirea la aşa-numita regiune a "Europei de Est" să fie şi mai incorectă, deoarece acest concept nu a fost niciodată unul coerent, iar acum devine chiar dăunător, comentează The Economist, în ediţia electronică.
"Europa de Est" este o ciudăţenie geografică ce include Cehia (situată în centrul continentului) dar nu Grecia sau Cipru (care se spune că aparţin Europei "occidentale" dar de fapt se află în sud-estul îndepărtat). Nici din punct de vedere istoric lucrurile nu sunt mai corecte: regiunea cuprinde ţări (ca Ucraina), care s-au aflat sub dominaţie sovietică timp de decenii şi ţări (ca Albania, spre exemplu) care au avut doar un contact limitat cu fosta Uniune Sovietică. Unele dintre aceste ţări au avut economii planificate complet de stat, iar altele au avut propriile versiuni de comunism.
Mai multe diferenţe decât asemănări
Devenită incorectă încă din 1989, eticheta şi-a pierdut semnificaţia pentru că economiile acestor ţări au evoluat diferit după căderea comunismului. Cele aproape 30 de ţări care cândva, fie sub propria denumire, fie aparţinând altor structuri, au fost etichetate drept "comuniste" prezintă acum mai multe elemente care le diferenţiază decât similitudini. Totuşi, denumirea de "Europa de Est" sugerează nu numai o soartă comună sub un regim totalitar, ci şi toate elementele negative pe care acesta din urmă le presupune:
