Peste un milion de ortodocşi din România sărbătoresc astăzi Crăciunul, chiar dacă majoritatea a făcut-o deja de 13 zile. Sursa: Agerpres
Fără diferenţe de obiceiuri şi cu acelaşi crez, două bucăţi aproape identice de ortodoxie sunt despărţite de o decizie din 1924. Un arhimandrit de stil vechi explică povestea unei credinţe prigonite în trecut şi, spune el, hăituite în prezent.
Ortodocşii români de stil vechi şi comunităţile ortodoxe de ruşi, lipoveni, sârbi, armeni şi moldoveni de peste Prut sărbătoresc Crăciunul pe stil vechi, conform calendarului iulian. Diferenţa de 13 zile se menţine şi în cazul Anului Nou, care va fi sărbătorit de aceşti enoriaşi în noaptea dintre 13 şi 14 ianuarie, dar şi pentru celelalte sărbători, cu excepţia Paştelui.
În Bucureşti, sunt 1.000 de familii de români care respectă calendarul de stil vechi, cel iulian, la care Patriarhia Română a renunţat oficial în perioada interbelică. Pentru ei, au fost construite două lăcaşe de cult: o mănăstire în cartierul Militari şi o biserică în Dămăroaia. Acestea sunt în subordinea Mitropoliei de la Slătioara, judeţul Suceava, care controlează alte circa 130 de lăcaşe ortodoxe de stil vechi din ţară.
La capătul cartierului Militari, la numărul 13 al străzii Televiziunii, se înalţă o mănăstire cu cinci turle, pe lângă care trăiesc 50 de călugări. Ieri, în timp ce pe Dealul Mitropoliei românii aşteptau să îşi umple sticlele cu agheazmă, părinţii şi călugării mănăstirii "Adormirea Maicii Domnului" se pregăteau de slujba de Crăciun.
Din zece, au rămas doi-trei
În 1924, la un an după conferinţa pan-ortodoxă de la Constantinopol, mitropolitul Miron Cristea al Bisericii Ortodoxe Române (BOR) hotăra trecerea la calendarul gregorian. Ortodocşii ruşi au păstrat însă calendarul iulian, alături de cei sârbi. În restul lumii ortodoxe, păstr