Statele Unite şi lumea moştenite de Obama
de Catherine Durandin, Editura Cartier, 2009
Catherine Durandin, profesor la Institut National des Langues et Civilisations Orientales, este un eminent istoric a cărui specializare este în ceea ce priveşte natura relaţiilor dintre Europa şi SUA. A publicat inclusiv cărţi despre rolul şi activitatea CIA („CIA în război“, „CIA – cinci ani de furie“).
Cititorii români au avut plăcuta surpriză (nu toţi, e adevărat) să vadă lucrări apărute sub semnătura prestigioasei autoare care tratează „Istoria Românilor“ (1995) sau „România lui Ceauşescu“ (1988).
Nu întâmplător, Durandin face referiri la România şi într-o carte care vizează caracterul dificil şi controversat al relaţiilor dintre Rusia şi SUA după încetarea războiului rece şi căderea regimurilor comuniste în Europa de Est.
După „straniul interludiu“ provocat de slăbirea puterii Marelui Frate de la Răsărit, SUA îşi redefinesc politica externă în funcţie de interesele proprii, în timp ce Rusia, moştenitoarea de facto a URSS, intră într-un declin căruia garda „dură“ a KGB-ului încearcă din răsputeri să i se opună. Apariţia lui Vladimir Putin, fost agent KGB, este decisivă din acest punct de vedere.
Repetatele încercări ale SUA, respectiv NATO, de a semna parteneriate cu Rusia sunt văzute de ultima drept „capcane“ ale diplomaţiei americane, viclenii ale marii puterii occidentale care încearcă să devină singura superputere mondială după 1990. Chiar reuşesc acest lucru pentru un deceniu, însă după 11 septembrie 2001, ziua fatidică a atacării inimii financiare şi militare a SUA, supremaţia îi este contestată de noi ameninţări: terorismul şi anarhia mondiale.
Sesizând oportunitatea, Putin se declară aliat al SUA într-o luptă pe care Kremlinul pretinde că o duce şi el: războiul din Cecenia reprezintă manifestarea în forţă a unei Armate Roşii care
