Dacă s-ar întoarce în ţară minţile strălucite care au plecat să studieze la universităţile de top ale lumii, sigur România ar găsi un antidot la criză. Este o idee intens vehiculată în cei 20 de tranziţie.
Adevărul este că aceşti tineri nici nu se gândesc să pună din nou piciorul pe plaiuri mioritice pentru salarii de câteva sute de euro, când diploma de Harvard sau Oxford, obţinută cu sudoare printre străni, le poate garanta venituri uriaşe în ţările care le-au adoptat deja inteligenţa.
Corina Tarniţă, Andrei Ilie şi Theodor Braşoveanu, sunt cei mai buni studenţi români din străinătate. S-ar întoarce în ţară? Nici vorbă!
„Pentru ce să mă întorc? În România aş fi ajuns o profesoară frustrată. Sau unul dintre cei 15.000 de dascăli concediaţi acum de Guvern pentru că nu sunt bani pentru învăţământ", explică Corina. Tânăra a făcut facultatea la prestigioasa universitate Harvard. Şi-a continuat studiile şi acum este doctorandă la aceeaşi universitate.
Ajunşi în strănătate, românii cunosc sisteme de învăţământ total difere de cel românesc, sisteme care nu pun accentul pe învăţarea mecanică şi pe aglomerea elevului cu o mulţime de teme şi materii.
"Am plecat cu prejudecata că românii au cea mai tare şcoală. Până nu am ajuns în State nu-mi dădeam seama că şcoala poate fi şi altfel“, spune Tea Vasilescu, 24 de ani.
În fiecare an, tinerii români se bat pentru bursele din strănătate. Târgurile de profil atrag mii de vizitatori. Fie că vâd în studiul peste hotare o experienţă demnă de a fi trecută în CV şi o garanţie la un salariu mai bun, majoritatea speră că ajunşi în Vest să-şi găsească un rost pentru a nu fi obligaţi să revină în România.
Cei mai mulţi dintre românii care ajung să studieze în străinătate beneficiază de o bursă, de cele mai multe ori chiar integrală, în timp ce doctoranzii primesc un stipendiu
