Jumătate din banii adunaţi de stat se duc în pensii, ajutoare sociale şi salarii pentru funcţionarii din administraţie. În loc să crească, sumele alocate pentru infrastructură au scăzut.Dacă era să ne luăm după promisiunile din programele de guvernare ale partidelor, guvernul ar fi trebuit să redistribuie banii pe care-i adună din taxe şi impozite pentru investiţii în intrastructură. Ba mai mult, ar fi trebuit să asistăm la o adevărată revoluţie în administraţie

Jumătate din banii adunaţi de stat se duc în pensii, ajutoare sociale şi salarii pentru funcţionarii din administraţie. În loc să crească, sumele alocate pentru infrastructură au scăzut.

Dacă era să ne luăm după promisiunile din programele de guvernare ale partidelor, guvernul ar fi trebuit să redistribuie banii pe care-i adună din taxe şi impozite pentru investiţii în intrastructură. Ba mai mult, ar fi trebuit să asistăm la o adevărată revoluţie în administraţie, pentru reducerea cheltuielilor. Realitatea din proiectul bugetului arată însă altfel. În plus, o serie din ipotezele pe care a fost construit sunt nerealiste.

În campania electorală, numărul de kilometri de autostradă a reprezentat o adevărată temă de licitaţie pentru partide. S-a criticat aparatul administrativ şi birocratic, care s-a extins nepermis de mult în vremea guvernului Tăriceanu şi s-au promis măsuri drastice de reducere a acestuia.

În cifrele din buget, realitatea este însă diferită: bugetul ministerului Transporturilor scade, la fel şi sumele din ministerul Dezvoltării alocate pentru investiţii în reţele de apă sau drumuri de la sate.

Ce se întâmplă cu birocraţii?

În schimb, cresc cu circa 10% cheltuielile de personal, faţă de cifra cuprinsă în bugetul pe anul trecut. Reprezentanţii ministerului de Finanţe spun că, în realitate, este vorba de o scădere, iar la cifrele din bugetul de